Ai grijă de tine ca să nu am grijă de tine

Ca medic, tratez zece, o sută, o mie de pacienți; stau și mă gândesc dacă e oare suficient ce fac. Nici vorbă. Mi-ar conveni de minune ca oamenii să nu se mai îmbolnăvească și medicii să fie incluși mai degrabă în ample programe de prevenție decât în ample scheme de tratament.

Pe 22 iunie 2015, un domn simpatic în vârstă de 81 de ani îmi făcea o vizită surpriză la spitalul în care eram de gardă. Îl consultasem în urmă cu vreo șase luni la o altă clinică și era, cum mai spunem noi, sănătos-tun. Credeam că se întâmplase ceva între timp, când colo îmi spune: Am venit să vă strâng mâna și să vă mulțumesc pentru tot, mai ales pentru cuvintele pe care mi le-ați spus atunci. M-am întors apoi în camera de gardă cu o altă energie și un zâmbet larg pe față, apoi seara, într-o liniște perturbată doar de mașinile care făceau curat pe bulevard, am reflectat la scenă, spunându-mi că aș vrea să am numai astfel de pacienți.

Unde greșim? De ce avem atâtea boli și atâția pacienți văzuți de medici deficitari în număr (deficitul la noi are și alte cauze, dar global, există încă multiple patologii și enorm de mulți oameni afectați de ele)? Totul pare să fie o interacțiune între genotip și fenotip, adică între zestrea genetică și acțiunea mediului asupra organismului. Sigur că natura va căuta mereu să-și promoveze liniile puternice, dar există numeroase locusuri în care putem acționa relativ simplu. O vom lua pe rând.

Stilul de viață. Pompoasă și abstractă expresie. Eu am un stil de viață sănătos, mai auzim pe X sau pe Y. Ne povestesc cum mănâncă vegan, nu consumă alcool, aleargă zeci de kilometri, se hidratează la fiecare zece minute, ingeră cantități imense de fibre, suplimente și superalimente, nișate chiar cu beneficii pentru fiecare sistem și organ. Acestea am putea spune că sunt persoane foarte stilate, din moment ce posedă un stil de viață sănătos, dar vă invit să privim totul cu scepticism. Există studii care spun clar că veganii sunt predispuși la anumite boli. Există studii serioase care spun că 20-30 de grame de alcool pe zi protejează de evenimente cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, țin vasele de sânge curate. Alergatul nu conduce la slăbit și menținerea masei corporale optime; exagerat, el va face praf articulațiile. Alergarea era pe timpuri o metodă de protecție în fața pericolelor, de unde și descărcările concomitente de catecolamine care creează stări pseudoeuforice; nu scrie nicăieri în codul nostru că trebuie să alergăm 40 de minute în fiecare zi. Fibrele promovează sănătatea intestinelor și sunt recomandate în cantități mici. Suplimentele minerale și vitaminice sunt ZERO, ele întrețin o industrie și cam atât. Superalimentele nu există. Hidratarea la zece minute e o prostie, vom bea apă când ne va fi sete, e un mecanism fundamental în organism.

Ce mai mâncăm? Orice. Cheia nu e reprezentată de tipul alimentului, ci de doză. Puțin din fiecare și nu vom greși. Sigur că trebuie să ne ferim de combinații dubioase, zahăr concentrat, mezeluri respingătoare, sucuri carbogazoase (se pot consuma rar, de poftă, fără probleme), mult alcool dar avem, slavă cerului, o grămadă de opțiuni. Putem face salate, ouă (terminați cu colesterolul, marile grupuri de control admit în sfârșit că nu colesterolul exogen e problema, ci cel făcut de ficat) în diferite moduri, pește, carne, legume, fructe (atenție, consum foarte foarte mic, se metabolizează greu în ficat și îngrașă, indiferent ce ar spune nu știu ce nutriționist abscons) cam orice avem poftă, de multe ori cu un păhărel de vin alături, cu oameni dragi. Masa trebuie să conțină cantități mici de alimente și cantități mari de voie bună.

Dinamism. Organismul uman nu e făcut să stea pe loc. Mergi undeva, o mai iei la pas rapid, urci niște scări, te urci într-un copac să dai o mâță jos, tragi de o plasă, împingi un cărucior, te ferești de lifturi și scări rulante, participi la jocuri, te sui pe o bicicletă, aranjezi o grădină, construiești o mansardă, tunzi gazonul, înoți puțin când poți și, cu o dietă eficientă coroborată cu un psihic echilibrat, garantez o înfățișare fizică impecabilă. Fă lucruri în fiecare zi. Contează pentru stima ta de sine, pentru fiecare organ în parte, contează și pentru ceilalți.

Mansardă. Am povestit în Un turn și prea mult întuneric ce înseamnă anxietatea și depresia, cum te pot ele încorseta. Sparge turnul singur sau cu ajutor extern. Tensiunile psihice se transformă în timp în tensiuni fizice, ele dând boli clasice. Sunt cunoscute deja efectele depresiei în bolile de inimă, diabet, cancere. Cred că depresia poate să ducă la orice boală, chiar să le potențeze și exprime pe cele pur genetice. Ai mare mare grijă aici. Fără gânduri excesive, cu socializare din plin, cu mult zâmbet, cu meditație, cu lecturi. Stai la curent cu Mesajul de pe Frigider, creează zilnic un efect liniștitor. Consultă și articolul Fericire puțin câte puțină.

Curaj și dragoste pentru orice. Ținem în noi lucruri neterminate. Ținem lucruri nespuse. Suntem inhibați. Ne e teamă să facem ceva din proiecții – ce ar crede celălalt? dacă o să dau greș? Ne e teamă să iubim orice lucru din jurul nostru. Când vom înțelege că după fiecare frică stă un tărâm minunat și bula noastră de confort e o prostie, vom vrea să cucerim totul cu uimire și curiozitate. Când vom vedea că nimic nu e întâmplător și, când radiem iubire, toate par a se așeza la perfecție spre binele și desăvârșirea noastră, nu ne vom mai opri din a fi cele mai bune versiuni ale noastre. Și vom trăi frumos, alături de oameni buni. Și vom ajunge la medic, spunându-i: sunt bine, am venit doar să vă strâng mâna.

Sigur că toate acestea nu vor face minuni dar, încetul cu încetul, vor face diferența. De noi depinde. Există timp pentru orice, pentru lucruri bune, acțiune, povești, mese încântătoare. Există neuroni care să facă alegeri. Există oameni care să stea lângă noi. Există oameni dispuși să ne iubească. E scris în noi să iubim. Toate strânse, ne vor ține sănătoși.

V.