Am câte un deces în fiecare gardă
poză de Hull, Edward via Flickr CC
Am câte un deces în fiecare gardă. Când trag linie, stau puțin și analizez situația. Nu reușesc să mă odihnesc niciodată când ajung acasă – am retrospecții cu iz de introspecții. Plutesc sub valuri de catecolamine circulante și mă gândesc la un milion de lucruri.
Oboseală, discuții, intervenții, prezentări la ore în toiul nopții, colaborări cu celelalte cadre medicale, povești cu pacienții după ce sunt stabilizați și alte nebunii pe care doar un medic poate să le trăiască. Eu nu mai sunt același om după o gardă. Sunt mult mai bogat și nu material. Apreciez altfel oamenii. Mă bucur altfel de atmosfera de afară, cu tot ce cuprinde ea în fiecare anotimp. Sunt mai înțelept. Și mai umil.
Cu fiecare tură de foc terminată, îl las pe vechiul Vasi undeva printr-un ungher al spitalului, cineva îl trece în registrul invizibil al deceselor metafizice mai mult sau mai puțin obligatorii din timpul vieții și ies schimbat, ceva mai bun. Sunt recunoscător pentru asta, dincolo de toate neajunsurile meseriei și cu multă curiozitate vreau să-mi întâlnesc noile variante.
Da. Am câte un deces în fiecare gardă.
V.
+ 3 pachete și mai avantajoase!
Hai în comunitate! Ai parte de articole, sfaturi, recomandări, materiale ample despre sănătate. Newsletterul este realizat cu grijă de mine și se trimite de 1-2 ori pe săptămână.
Articole populare
Informează-te mai mult
Articole suplimentare
2 comments on “Am câte un deces în fiecare gardă”
Mirabela
Si asa ajungi din OM, NEOM..
La fel de necrunt mi se pare si cand iti vine rezultatul la biopsie, pe care scrie grosso modo: cancer.
Pe mine m-a dat peste cap, o zi in care am verificat sa vad daca mi-au iesit rezultatele la biopsii, 3 pacienti tineri 20-35 ani, 3 biopsii una supa alta scoase la interval de 1 min: cancer, cancer, cancer. Chiar daca te asteptai sa iasa asta.. Tot nunesti pregatit psihic sa se confirme toate, inca speri ca gresesti.
Si apoi apuca-te sa le cauti numerele de telefon prin caietele de programari, sa dai de ei, ca unii mai uita sa te sune.. Si apoi ce le zici? Cum le zici? Cine te pregateste in facultate pentru asta?
patri
Aveam un prof in facultate care la unul dintre cursuri ne-a zis: ” Fiecare doctor are un cimitir in spate!”
Studenta fiind pe vremea aceea mi s-a parut horror; insa astazi, dupa ani de munca si „n” garzi, cel mai horror mi se pare sa anunti apartinatorii de deces… subliniez „cel mai horror”