Care-i treaba cu anticorpii?
Am stat în weekend să scriu mai multe materiale și le voi pune pe parcurs aici. De asemenea, voi actualiza cu noi și noi informații postarea mare (pinned, prima din profil), ca să găsiți totul cât mai ușor.
Corpul nostru are multiple linii de apărare. Una dintre ele este reprezentată de anticorpi, soldați care recunosc imediat un inamic și-l anihilează. Avem mai multe armate în corp. Cum sunt o mulțime de inamici, corpul nu poate ține toate aceste armate, pentru că ele consumă resurse. Dacă ar ține 1000 de armate pentru 1000 de inamici, corpul ar colapsa, nu are loc pentru ele, nu e-n natura lui, pentru că vrea mereu să se optimizeze, să fie cât mai performant, să trăiască bine cu cât mai puține resurse.
Mașinăria asta a noastră numită corp este formidabilă. Pentru a optimiza totul, avem celule speciale cu memorie. Ele țin minte inamicul, sunt puține, dar extrem de eficiente. Când inamicul pătrunde în corp, celulele imune cu memorie trimit semnal pentru producția masivă, țintită, de anticorpi. Apare armata, începe lupta. Așadar avem primordii inteligente care duc la apariția armatelor, la nevoie.
Anticorpii care apar prin trecerea prin boală sau vaccinare rămân o perioadă în standby, apoi coboară, pentru că asta e dinamica naturală, în ton cu ce am scris mai sus. Trecerea prin boală, în funcție de simptome, poate să asigure un nivel mai mare sau mai mic de anticorpi. Vaccinul are doza lui atent calculată și aici lucrurile sunt bine controlate. Studiile ne-au arătat o protecție bună până la 6 luni, această urmând să scadă. Boosterul vine să refacă protecția.
Tot studiile au arătat că trecerea prin boală + vaccin făcut = protecție excelentă.
Bine, am înțeles până aici. Dar de ce nu ne putem baza pe apărarea naturală? Chiar dacă anticorpii sunt puțini și scad, avem totuși acele limfocite inteligente care refac anticorpii.
Aici intervine o fractură de logică: nu este normal să chinuim corpul, trecându-l prin boală, când putem face apărare cu un vaccin. Boala înseamnă simptome lungi, afectare pulmonară, cardiacă, vasculară, neurologică, psihică. Încă nici nu știm toate lucrurile cu efectele la timp lung după boală. Prevenția este cheia – persoanele vaccinate, în majoritatea lor, fac tabloul de viroză sadea al bolii, fără celelalte afectări severe.
Iar cei care au trecut prin boală pot avea particularități imune, cu anticorpi picați repede. Să zicem că vine tulpina delta, anticorpi nu mai sunt să intervină prompt. Se activează limfocitele cu memorie, recunosc virusul, declanșează producția de anticorpi. Până intervin titrurile protectoare e posibil ca virusul să intre masiv în celule, să se replice la viteze amețitoare, să dea rapid afectări importante. De aici logica cu platoul de apărare rapidă. De aici nevoia de vaccin. De aici nevoia de booster.
Ce reținem:
– calea cea mai simplă de urmat este vaccinarea;
– cea mai bună apărare o dă vaccinul;
– e păcat să ne torturăm corpul cu trecerea prin boală;
– prevenția este cheia.
V.
1 Comment
Si uite asa se transforma stiinta in beletristica . Articole clare ,educative ,usor de parcurs ,ca o naratiune . Munca titanica ,talent cu carul , mai deunazi ati postat un avertisment despre epuizare ,asa ca ,mai multe pauze de frumos nu ar strica ,sau o calatorie . Take care !