E o întrebare care a frământat numeroși medici, nutriționiști de prestigiu, cercetători în domeniul alimentației umane. De-a lungul timpului au existat multe diete care au ajuns extrem de populare, dar datele științifice ne-au arătat că fie nu erau sigure, fie nu aveau dovezi concrete privind efectele lor asupra sănătății a la longue. Chiar și dieta ketogenică a ajuns să tragă un semnal de alarmă din partea experților – crești consumul de grăsimi, crești și riscul cardiovascular (prin ateromatoză). 

De departe cea mai studiată dietă este cea mediteraneană, unde se consumă verdețuri multe, legume, fructe, carne albă, ulei de măsline. Dieta mediteraneană nu este doar o dietă, ci o adevărată filosofie, un stil de viață – oamenii de acolo socializează, au un fel aparte de a aborda viața (nu degeaba Sardinia și Grecia se află în așa-numitele blue zones, arealuri în care oamenii trec frecvent de 100 de ani).

Am încercat să strâng cele mai relevante date bazate pe studii serioase, să analizez componentele dietelor populare, să suprapun totul pe noțiunile fundamentale de fiziologie și să văd dacă pot construi o dietă perfectă. A rezultat o carte devorată (construcție folosită special) de peste 30.000 de cititori într-un timp scurt. În ea practic distrug noțiunea de dietă și plămădesc obiceiuri sănătoase, totul pe date științifice. Nu, nu există nicio dietă perfectă. Nu, nici nu avem nevoie de vreo dietă ca să trăim lung și bine, în normoponderalitate. Dieta perfectă e o ironie, o palmă dată dietelor fantasmagorice care există pe internet, promovate de oameni care n-au pregătire în domeniu. Informația în sănătate poate face diferența între viață și moarte.