Ce bune sunt antibioticele astea!

Pandemia a însemnat un consum exagerat de antibiotice. De multe ori fără indicație corectă.

Viroza înseamnă o infecție al carei agent patogen este un virus, cu o pleiadă impresionantă la nivel de virusuri respiratorii considerate banale, răspunzătoare de răcelile clasice, și cu particularități complexe la nivel de virusuri gripale, unde problemele ridicate pot fi majore. Sau în cazul coronavirusului răspunzător de pandemia Covid-19, cu toate valurile sale.

Există numeroase confuzii în populația largă și se distinge relativ greu între răceala banală și gripă. Pe de altă parte, se practică încă o conduită terapeutică eronată, cu apelarea total nejustificată la antibiotic în aceste patologii virale, când antibioticul are zero efect. În esență, și formularea zero efect este greșită, deoarece efecte apar și ele sunt dintre cele mai nocive. Corpul uman are multe bacterii pe el și în el. Consumul intempestiv de antibiotice duce la selectarea celor mai puternice dintre bacterii și la dezvoltarea de noi mecanisme de apărare în structurile lor. Când o entitate vie este atacată cu ceva, legea naturii îi spune să se apere. Așa apar bacterii care nu mai pot fi omorâte cu nimic.

România este campioană, alături de Grecia, la consum de antibiotice. În viroze, sângerări nazale, extracții dentare, dureri dentare, sindroame algice diverse, mulți apelează la astfel de medicamente să se facă bine mai repede, să distrugă microbii care sigur au dus la boală. Se practică, exagerat, chiar și după consultul medicilor, ca măsură de extrasiguranță, iar motivele sunt multiple aici (presiunea tot mai mare a malpraxisului, excesul de zel al unora, presiunea din partea pacienților). Antibioticul trebuie dat mereu de medic, mereu pe indicații clare.

Apariția de bacterii multirezistente la antibiotic atrage consecințe dramatice. OMS (Organizația Mondială a Sănătății) trage constant semnale de alarmă la acest capitol, pentru că-n decadele următoare s-ar putea să avem o multitudine de infecții cu bacterii care nu mai pot fi distruse cu niciun agent, oricât de modern ar fi el. Iar asta se întâmplă din cauza unei gestiuni deficitare a unei resurse formidabile a farmacologiei.

Ca un ghid important și bine de ținut minte de oricine, o răceală banală nu prea dă febră înaltă, iar simptomele se succed, prinzând capul, gâtul, căile respiratorii, cu tuse, rinoree, totul pe o perioadă de 5-7-10 zile. Aici măsurile de luat sunt odihna, hidratarea, consumul de fructe și legume proaspete, un agent antipiretic la nevoie (paracetamol sau ibuprofen, în timp ce algocalminul nu se mai eliberează fără rețetă). Gripa are virusuri gripale (influenza) în spate, parșive, schimbătoare de la an la an. Simptomele debutează brusc, cu stare de epuizare, febră înaltă, tuse productivă, cefalee puternică. Grupele sensibile în mod deosebit sunt copiii până la 5 ani și vârstnicii, mai ales cei cu afecțiuni pulmonare, cardiace, renale. Se pot face teste rapide de depistare a virusurilor gripale. În caz de diagnostic sugerat pe test sau simptome puternic sugestive, grupele sensibile apelează imediat la medic, iar celelalte categorii recurg la măsurile clasice, având grijă să se și retragă într-un fel de carantină, pentru a-i proteja pe ceilalți. Se pot purta măști, se va practica spălarea riguroasă pe maini, în caz de epidemii se va limita poziționarea în spații aglomerate.

Ca un punct princeps, paza bună trece primejdia rea. Iar paza bună, în cazul sezonului gripal, este chiar vaccinarea, recomandată a se face chiar acum, în această perioadă. Vaccinul nu are efecte adverse importante, asigură o protecție bună și trebuie să devină măsură principală de apărare, de responsabilitate individuală și socială.

Educația medicală trebuie și ea să aibă o poziție importantă în viața oricui. Reținem să ne informăm eficient, din surse veritabile, să nu consumăm antibiotice fără indicație, să luăm măsuri bune în caz de răceală banală sau gripă, să apelăm la medic în caz de categorii sensibile, să ne vaccinăm an de an. S-a constatat global că vaccinarea este o cale formidabilă de a limita consumul de antibiotice, chiar dacă pare un anacronism. Reducând infecțiile virale pentru care mulți apelează la antibiotice, nejustificat, dar asta e realitatea, se reduce considerabil acest uz, iar efectele pozitive țin de sfera normalității.

V.