De ce visăm?


Dă mai departe acest articol pentru a construi împreună o comunitate sănătoasă.

Visele sunt perioade de activitate mentală care au loc în timpul somnului, în care persoana care doarme experimentează imaginații și viziuni. Știința din spatele viselor este limitată, iar funcția exactă rămâne neclară – dar cercetările au făcut lumină asupra unora dintre mecanismele care stau la baza visării.

Un vis se referă la ansamblul de activitate mentală care are loc în timpul porțiunilor de somn cu mișcări oculare rapide (REM), în care imaginațiile mentale, gândurile, viziunile și senzațiile sunt percepute ca fiind “reale”. Studiul științific al viselor se numește onirologie și se deosebește de interpretarea viselor, de exemplu, de psihanaliză, care este mai mult de natură calitativă/subiectivă.

Somnul și visarea


Visele apar de obicei în timpul somnului REM – porțiunea de somn care seamănă cel mai mult cu starea de veghe. Acest lucru nu înseamnă că visele nu apar și în alte porțiuni ale somnului, cum ar fi somnul cu unde lente (SWS); denumit somn non-REM, dar tind să fie mai banale în comparație cu visele care apar în timpul somnului REM.

O caracteristică cheie a somnului REM este că organismul intră într-o formă de paralizie (atonia REM) în care neuronii motori nu sunt stimulați. Ca atare, visele nu sunt, de obicei, acționate de către individul care doarme.

S-a demonstrat că visele își au originea în creierul anterior, în timp ce somnul REM în sine își are originea în trunchiul cerebral. Studiile de leziune au arătat că leziunile sau afectarea creierului anterior duc la lipsa viselor chiar și în prezența somnului REM. Cu toate acestea, alte leziuni în cortexul prefrontal medial și cortexul cingular anterior pot crește de fapt frecvența și vivacitatea viselor și pot persista chiar și în stare de veghe.

În timpul somnului REM, nivelurile atât de acetilcolină, cât și de dopamină sunt ridicate, Acetilcolina menține creierul într-o stare activă (precum starea de veghe), iar dopamina la niveluri ridicate este legată de halucinații (cum este cazul schizofreniei sau al halucinațiilor induse de LSD). Ca și în cazul halucinațiilor, individul percepe viziunile ca fiind “reale” și se crede că dopamina joacă un rol în această experiență.

Pe lângă creșterile de acetilcolină și dopamină, nivelurile de serotonină, histamină și noradrenalină (norepinefrină) scad, deoarece acești transmițători ne mențin “treji”. Acesta este motivul pentru care somnul REM este paradoxal, deoarece creierul este “treaz”, dar corpul este “adormit”.

Alte forme de visare includ visul lucid și coșmarurile. Visarea lucidă este o stare între somnul REM și starea de veghe în care puteți “controla” narațiunea din visele dumneavoastră. Coșmarurile sunt vise negative, care pot fi neplăcute, iar acestea pot apărea din când în când, mai ales dacă sunteți stresat, aveți probleme emoționale sau dacă folosiți anumite medicamente sau droguri. Coșmarurile recurente ale aceleiași povești sau experiențe ar putea indica o problemă psihologică care poate reflecta un eveniment de viață sau poate chiar o afecțiune fizică.

Funcțiile visării


Încă nu știm pe deplin de ce visăm sau care este scopul principal al acestora, dar faptul că acestea apar în principal (dar nu exclusiv) în timpul somnului REM ar putea fi important. Se crede că somnul REM este important în fiziologia normală a organismului, deoarece pierderea somnului REM și/sau privarea de acesta este legată de o pierdere a calității vieții – fizic și mental.

Ca atare, visarea ar putea fi o modalitate prin care organismul ar putea permite restabilirea neurotransmițătorilor-cheie și a funcțiilor corporale (mecanisme de reparare) care nu se pot produce atunci când organismul este treaz. De asemenea, ar putea juca un rol-cheie în consolidarea amintirilor și a cunoștințelor/abilităților.

În timp ce studierea funcțiilor visării este dificilă, iar dimensiunile eșantioanelor sunt limitate, există numeroase cercetări și dovezi despre ce se întâmplă dacă nu visezi (prin trezirea intenționată a oamenilor imediat ce aceștia erau pe cale să intre în somnul REM). Printre efectele specifice se numără lipsa de concentrare, tensiunea, anxietatea, schimbările de dispoziție și creșterea în greutate. Expresia “dormi pe ea” poate fi adevărată și în ceea ce privește visele, dacă ești pus în fața unei probleme sau dileme care necesită o gândire, deoarece permite o mai bună concentrare și o gândire organizată, mai degrabă decât să iei decizii atunci când ești anxios sau stresat.

Privarea de somn este, de asemenea, legată de un risc crescut de boală Alzheimer, deoarece, în timpul somnului, creierul poate elimina eficient beta-amiloidul prin intermediul căii limfatice, dar deficiențele de somn (chiar și o singură noapte, în special la mijlocul vieții) pot duce la o eliminare redusă a amiloidului și la creșterea riscului de boală Alzheimer. Nu se știe încă dacă acest lucru este legat direct de somnul REM și de visare sau de alte părți ale somnului, deși, pe baza celorlalte dovezi, este foarte probabil ca somnul să fie momentul în care apar astfel de efecte.

Pe scurt, visarea are loc în principal în timpul somnului REM, când creierul seamănă cel mai mult cu “starea de veghe”, în ciuda faptului că organismul este în paralizie. Somnul REM în sine își are originea în trunchiul cerebral, în timp ce visarea își are originea în creierul anterior. Funcțiile exacte ale visării sunt contestate și nu sunt pe deplin cunoscute, dar studiile privind privarea de somn și de vise sunt legate de tulburări de gândire, anxietate, schimbări de dispoziție și creștere în greutate.

Funcțiile somnului pot include, de asemenea, consolidarea amintirilor și a noilor cunoștințe/abilități. Pe măsură ce tehnologia și progresele științifice se îmbunătățesc, mecanismele de visare și funcția lor exactă vor deveni mai evidente în viitor.

Sursa

 

Îți ofer o carte GRATIS ♡


Mă citești și-ți mulțumesc pentru asta. Chiar dacă primești atât de multe informații utile de la mine, care au o muncă uriașă în spate, iar proiectul nu are nicio formă de monetizare (donații, patreon, reclame), să știi că tot eu plusez: îți ofer GRATUIT cartea Medicina povestită pe înțelesul tuturor. Tot ce trebuie să faci este să dai click pe butonul de mai jos, să pus cartea în coș și să finalizezi comanda. Curierul rapid va ajunge la tine în 1-2 zile lucrătoare. Să te bucuri de carte!


Abonează-te la newsletterul gratuit

Întră în comunitatea dr. Vasi Rădulescu! Vei primi pe email sfaturi, recomandări, materiale ample despre sănătate și cum să trăiești o viață mai bună, toate oferite gratuit.

Mulțumesc pentru interes! Verifică emailul tău activ (inclusiv folderele spam sau promoții)

Something went wrong.

Lixandru Roxana

1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are makes.

Send this to a friend