Despre radiografie, RMN, CT, PET

Pauza de… imagistică.

Radiografie: folosește raze X care trec prin corp, fiind absorbite mai mult sau mai puțin în funcție de structurile penetrate. Ele ies pe partea cealaltă, unde sunt captate și transformate într-o imagine. Radiografia clasică este iradiantă.

CT: există o sursă de radiații X care „taie” corpul în secțiuni, iar captările făcute de un detector situat sub măsuța mobilă (cea pe care stă pacientul și este introdusă în tub) sunt recompuse de un computer într-o colecție de imagini detaliate. Tomografia computerizată este iradiantă.

AngioRM: se folosește un câmp magnetic foarte puternic, unde radio, un computer, uneori o substanță de contrast care permite vizualizarea mai bună. Fiind „angio”, se referă la vasele de sânge. Substanța de contrast care poate fi folosită are la bază gadolinium. Este o tehnică noniradiantă.

RMN: se folosește un câmp magnetic puternic care determină a aliniere a protonilor din celule cu acel câmp. Apoi corpul este bombardat cu unde radio și, în funcție de structuri, protonii își modifică poziția. Oprirea undelor radio face ca protonii să se alinieze iar cu câmpul magnetic, în timpi și cu energii diferite în funcție de structură. Imaginile sunt captate, compuse computerizat, apoi interpretate de medicii radiologi. Tehnica este noniradiantă. Se folosește și denumirea IRM, pentru a evita termenul nucleară din rezonanță magnetică nucleară ce poate speria unii oameni.

PET: este o tomografie specială, cu emisie de pozitroni. Folosește o substanță trasoare care se injectează venos; vede modificările metabolice ale unor țesuturi (adică ce țesuturi sunt mai active). Poate decela cancere în faze incipiente, procese inflamatoare din creier, inimă, alte organe. Doar substanța trasoare iradiază, dar insignifiant.

V.

poza via 9gag