Eliberarea repetată de dopamină în creier joacă un rol cheie în dezvoltarea socială a sugarului


Dă mai departe acest articol pentru a construi împreună o comunitate sănătoasă.

Modificarea nivelului de dopamină, o substanță chimică asociată în principal cu motivația, poate ajuta la explicarea motivelor pentru care experiențele stresante din copilărie pot duce la probleme comportamentale de durată, arată un nou studiu efectuat pe rozătoare.

Experții au înțeles de mult timp că experiențele negative de la începutul vieții la rozătoare și la alte mamifere, inclusiv la oameni, pot afecta dezvoltarea socială ulterioară. Studiile anterioare la șobolani, de exemplu, au descoperit că așternutul limitat determină mamele șobolan să manipuleze dur puii, ceea ce are un impact asupra comportamentului social al puilor pe tot parcursul vieții lor. Cu toate acestea, ce schimbări exacte au avut loc în creier ca urmare a unei astfel de adversități a rămas neclar.

Într-un studiu condus de cercetători de la NYU Grossman School of Medicine, anchetatorii au legat stresul repetat din timpul copilăriei de creșterea nivelului de dopamină în amigdala bazolaterală (BLA), o regiune a creierului care joacă un rol în formarea memoriei. Atunci când au adăpostit șobolanii mamă și noii lor pui în condiții de stres în timp ce își creșteau puii, puii stresați aveau o activitate BLA de aproximativ două ori mai mare în comparație cu cei crescuți într-un cuib mai confortabil. La rândul lor, primul grup a petrecut cu cel puțin 90% mai puțin timp lângă mamele lor și cu peste 30% mai puțin timp lângă alți pui, în comparație cu cel de-al doilea grup.

Constatările noastre sugerează că eliberarea repetată de dopamină în amigdala bazolaterală joacă un rol-cheie în dezvoltarea socială a sugarilor. Ca urmare, această regiune a creierului poate fi o țintă promițătoare pentru înțelegerea sau chiar tratarea tulburărilor psihiatrice care pot interfera cu interacțiunea socială, cum ar fi autismul, anxietatea și depresia.”

Maya Opendak, PhD, autor principal al studiului

Ca parte a studiului, autorii studiului au blocat artificial eliberarea de dopamină în BLA la sugarii aflați în dificultate și au constatat că comportamentul social a revenit la normal. În schimb, creșterea nivelului de dopamină la puii crescuți în condiții de non-stres le-a afectat comportamentul social.

Dr. Opendak, cercetător postdoctoral în cadrul Departamentului de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului de la NYU Langone Health, remarcă faptul că activitatea ridicată a BLA și afectarea socială au apărut doar la puii care au fost stresați în prezența mamei lor. Dacă au experimentat stresul singuri, aceștia nu au prezentat niciun semn al acestor probleme. Dr. Opendak sugerează că activarea repetată a BLA, despre care se știe deja că joacă un rol cheie în învățarea amenințărilor, îi determină pe sugari să își asocieze mama cu pericolul.


“Investigația noastră ne-a oferit o privire mai clară asupra modului în care mecanismele specifice ale creierului leagă experiențele stresante din timpul copilăriei de problemele de comportament social de-a lungul vieții”, spune autorul principal al studiului, Regina M. Sullivan, PhD. “Putem adopta aceeași abordare pentru a explora alte domenii de dezvoltare a creierului, cum ar fi memoria, învățarea și recunoașterea amenințărilor”, adaugă Dr. Sullivan, profesor în cadrul Departamentului de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului.

Pentru studiu, publicat online pe 26 octombrie în revista Neuron, echipa de cercetare a observat comportamentul a sute de pui de șobolan. Unele mame rozătoare au primit materiale limitate cu care să construiască un cuib. Într-o serie de teste de comportament social, autorii studiului au măsurat durata de timp în care puii s-au apropiat de mamele lor sau de colegii lor după cinci zile de viață în aceste condiții stresante. Potrivit rezultatelor, cu cât expunerea la stres a durat mai mult, cu atât mai rar se apropiau puii de mamele lor.

Pentru a examina rolul dopaminei în timpul acestor experiențe de viață timpurii, cercetătorii au folosit medicamente care blochează eliberarea acestei substanțe chimice în creier. De asemenea, aceștia au stimulat eliberarea dopaminei în celulele individuale ale creierului folosind lumina pentru a testa impactul acestei substanțe chimice asupra comportamentului social după stres.

Dr. Sullivan spune că echipa de cercetare intenționează în continuare să extindă investigația la alte zone ale creierului implicate în procesarea amenințărilor și a recompenselor.

Ea avertizează că studiul a explorat doar efectul unei singure substanțe chimice într-o singură cale cerebrală, menționând că comportamentul social implică o rețea complexă de celule și alte căi care trebuie încă descoperite.

Sursa

 

Îți ofer o carte GRATIS ♡ Am trimis peste 50.000 în ultimele zile!


Mă citești și-ți mulțumesc pentru asta. Chiar dacă primești atât de multe informații utile de la mine, care au o muncă uriașă în spate, iar proiectul nu are nicio formă de monetizare (donații, patreon, reclame), să știi că tot eu plusez: îți ofer GRATUIT cartea Medicina povestită pe înțelesul tuturor. Tot ce trebuie să faci este să dai click pe butonul de mai jos, să pui cartea în coș și să finalizezi comanda. Curierul rapid va ajunge la tine în 1-2 zile lucrătoare. Să te bucuri de carte!

Abonează-te la newsletterul gratuit

Întră în comunitatea dr. Vasi Rădulescu! Vei primi pe email sfaturi, recomandări, materiale ample despre sănătate și cum să trăiești o viață mai bună, toate oferite gratuit.

Mulțumesc pentru interes! Verifică emailul tău activ (inclusiv folderele spam sau promoții)

Something went wrong.

Lixandru Roxana

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are makes.

🔥 ULTIMA ȘANSĂ! 🔥

Suntem la ultimul tiraj în care această carte este oferită la 0 lei în loc de 55. Profită de ocazie și ia cea mai populară carte care te învață cum să-ți menții sănătatea! Peste 100.000 de oameni au luat-o deja Gratis!


Send this to a friend