vino repede!
ce s-a întâmplat?
degetul mic, piciorul drept. îl vezi?
îl văd. ce roșu e.
mă doare groaznic. iar s-a înfipt în mobilă.
au, parcă simt și eu durerea.
nu mă ajuți cu empatia asta.
ține-l nemișcat, mă întorc cu trusa de prim ajutor.
ce trusă?
ai acceptat în viața ta un medic, mai ții minte?
nu prea, îmi zici asta doar de trei sute de ori pe zi.
mă duc să aduc trusa.
du-te.
revin în zece minute. maxim doisprezece.
așa mult? vai, cât mă doare.
Și el a fugit, patinând pe parchetul lucios. A răscolit camera de zi, dormitorul și balconul, răscolindu-și cu ocazia asta și gândurile. Trusa! Ce bine că a găsit-o. S-a așezat în genunchi lângă picioarele ei, rugând-o să nu se uite. I-a prins o gleznă cu mâinile calde.
să stai relaxată. lasă-te pe spate pe pat.
încerc.
te mai doare?
da.
hai că am eu grijă aici. trusa mea e magică.
de doctor, știu.
simți ceva acum?
mă gâdili.
asta e foarte bine.
a ce miroase?
e de la crema analgezică.
aha. mai ai de lucru?
imediat.
mă pot uita?
gata.
S-a răsucit și a trecut pe marginea patului. Nu o mai durea degetul și oricum a constatat repede altceva.
le-ai…dat pe toate cu ojă?
oricum voiai să faci asta. ți-am zis că e magică trusa.
ești nebun.
mulțumesc.
arată genial.
te mai doare cel mic?
nici vorbă. te cam pricepi. la multe.
dacă spui tu.
dar tot ești nebun.
știu. mi-o zici de trei sute de ori pe zi.
V.