Molecula mamă a tuturor energiilor noastre

Pauza de știință. Și de fascinație. Știai care este molecula care ne dă energia necesară supraviețuirii? Ei bine, substratul energetic fundamental al organismului este dat de ATP, acronim care înseamnă Adenozin Trifosfat (este P în loc de F în acronim de la Phosphorus). Molecula de ATP este una fascinantă.

Producem zilnic echivalentul masei corpului nostru în ATP!

Fiecare moleculă de ATP apare în mitocondrii și este servită întregului corp. Mitocondriile sunt organite celulare, fabricile de energie ale celulelor. Unele celule au puține mitocondrii, iar altele au și câteva mii (hepatocitele sau miocitele – celule musculare).

Fiecare moleculă de ATP intră în bucle de reciclare. Corpul uman este maestru al reciclării și reutilizează ATP chiar și de… 3.000 de ori! ATP eliberează energie din legăturile sale chimice, apoi se transformă în ADP – adenozin difosfat, primește o nouă grupare fosfor și reface ATP. Toate aceste procese se petrec chiar acum, în timp ce tu citești aceste informații. Și se petrec de trilioane de ori pe secundă!

ATP a fost descoperit în 1929 de către chimistul german Karl Lohmann. E una dintre cele mai mari descoperiri din biochimie. Cu toate acestea, Lohmann nu a primit niciodată premiul Nobel.

Orice proces fiziolog energofag precum contracția musculară, termogeneza, circulația sângelui, funcționarea inimii, transmiterea impulsurilor nervoase etc. are nevoie de ATP.

ATP se obține pe mai multe căi, în cantități diferite. O cale este glicoliza, adică descompunerea glucozei pe care o luăm din alimente. În ciclul respirator celular din mitocondrie, glucoza + oxigen dau apă metabolică, dioxid de carbon și energie care reface ATP.

C₆H₁₂O₆ + 6O₂ –> 6CO₂ + 6H₂O + energie

În ciclul respirator exemplificat mai sus, apa metabolică este reciclată (vorbeam despre cum corpul preferă să utilizeze cam tot ce poate iar și iar), dioxidul de carbon este eliminat din corp prin respirație, fiind toxic, iar energia merge în punțile care refac ATP din ADP.

Mai există cicluri de producere ATP. Cel mai comun este ciclul Krebs, unde este folosit acetatul din carbohidrați, proteine și grăsimi, acesta fiind oxidat, rezultând dioxid de carbon și energie sub formă de ATP. Ciclul Krebs este mult mai complex și implică multe alte molecule intermediare.