O dungă portocalie

Am văzut dunga asta portocalie în Tel Aviv și nici nu am puterea s-o descriu. Parcă universul a culcat-o pe o parte, între mare și cer, unele dintre cele mai frumoase atribute ale lumii, ca să nu treacă brusc din una în alta. Parcă un fierar priceput s-a luat la întrecere cu timpul, având grijă să bată razele soarelui când încă erau calde, aducându-ne aminte că totul e încă prea frumos aici și că trebuie să ne bucurăm cu uimire de viețuirea noastră, cercuri-cercuri, povești-povești, iubire-iubire, sistolă-sistolă.

Care-i culoarea ta preferată? m-a întrebat cineva acum mulți ani. Portocaliul, i-am răspuns. Dar nu oricare. Cel dintre mare și cer, seara, când timpul se culcă pe o parte și-și trage amintirea soarelui ca o pătură fină, până aproape de umeri.

V.