Povestea Eu sunt V

De vreo cinci ani de zile am trecut un „V.” la fiecare text publicat pe Facebook. În luna iunie, când am pornit Mesajul de pe Frigider, semnam fiecare post-it cu aceeași literă mare și toți se întrebau cine naiba e V. Au tot trecut zilele și m-am așezat pe canapea într-o vineri, cu un pahar de vin roșu aproape. M-am gândit la multe lucruri și atunci mi-am zis că am o grămadă de idei în cap și-ar fi păcat să nu le aștern frumos undeva. Am dat ture prin cameră cu paharul în mână și cu neuronii încinși. Voiam să fac un blog și nu știam ce nume să-i dau. Primesc imediat un mesaj pe pagină: „Nu te supăra, îmi poți spune și mie cine e V.?” Jucăuș, îi răspund persoanei: „Eu sunt V.” Am mai dat o tură și-am realimentat paharul cu un roșu baricat, cupaj, sec. M-am dus la tabla mea cu harta lumii și am scris peste Asia, să nu se supere Putin, asta: „eu sunt V.” Apoi am cumpărat domeniul.

Las mereu entuziasmul să se răcească, pentru că unele idei par bune pe moment, dar după un timp nu mai sunt. Am avut dubii că blogul va stârni interes, așa că nu m-am apucat de construcția lui. Lunile treceau și mă tot uitam la tablă. Mesajul de pe Frigider trecuse de 20.000 de fani. La mijloc de august am făcut http://eusuntv.ro și l-am anunțat pe pagină, respectiv profilul meu personal. Am primit mii de mesaje pozitive în câteva ceasuri.

A trecut doar o lună de atunci și proiectul a depășit 150.000 de vizitatori unici. Asta mă împinge cumva să aloc mai mult timp, mai multă energie bună, să scriu cel puțin la fel de interesant. E greu, dar cumva voi merge mai departe și abia aștept să văd ce pot realiza în continuare.

Mulțumesc tuturor pentru aprecieri, critici, comentarii, distribuiri și mai ales pentru sprijinul material fără de care nu pot evolua. Promit texte curate, fără reclame sau alte intruziuni, texte care să vă destindă și, de ce nu, poate chiar să vă facă viețile un pic mai frumoase!

V.