Preveniți pierderea memoriei prin socializare


Dă mai departe acest articol pentru a construi împreună o comunitate sănătoasă.

Legăturile sociale puternice pot păstra memoria la bătrânețe, potrivit unui nou studiu realizat la Universitatea de Stat din Ohio.

Statisticile recente arată că peste 2 milioane de persoane în vârstă de 75 de ani și peste trăiesc singure în Anglia. Și peste 1 milion de persoane în vârstă spun că au stat mai mult de o lună fără să vorbească cu prietenii, vecinii sau membrii familiei. Așadar, ce impact are această izolare asupra creierului nostru?

Cercetătorii de la Ohio State University din Statele Unite, conduși de Liz Kirby, au efectuat un studiu pentru a explora relația dintre socializare și sănătatea cognitivă, în special la persoanele în vârstă.

“Știm că la oameni există o corelație puternică între sănătatea cognitivă și conexiunile sociale”, explică Kirby. “Dar nu știm dacă faptul de a avea un grup de prieteni îi protejează pe oameni sau dacă persoanele cu o sănătate cerebrală în declin se retrag din conexiunile lor umane.”

Pentru a înțelege această relație, Kirby și echipa sa au apelat la șoareci. Animalele folosite în experimente aveau vârste cuprinse între 15 și 18 luni, ceea ce coincide cu debutul declinului semnificativ al memoriei la aceste rozătoare. “Este ca și cum ar fi vârsta post-pensionare a șoarecilor”, a spus Kirby.

Pe parcursul a 3 luni, șoarecii au fost adăpostiți fie în perechi, fie în grupuri de 7. Perechile de șoareci au simulat cupluri de vârstnici, în timp ce grupurile de 7 au simulat comunități.

Fiecare șoarece a fost plasat într-o cameră care conținea două jucării. Pentru a testa capacitățile de memorie ale animalelor, cercetătorii au mutat una dintre jucării și au evaluat reacțiile șoarecilor. Studiile anterioare au arătat că șoarecii cu o sănătate cognitivă bună au tendința de a cerceta un obiect care a fost mutat, ca semn că și-au amintit locația inițială a obiectului.

În general, șoarecii care trăiau în grupuri au fost mai predispuși să investigheze jucăria mutată, ignorând în același timp alte obiecte care nu au fost mutate. Între timp, majoritatea șoarecilor care au trăit în perechi nu au observat deloc jucăria relocată.

Într-un alt test de memorie, șoarecii au fost plasați pe o masă rotundă cu multe găuri conectate la un labirint. Unele dintre găuri duceau la rute de scăpare, în timp ce altele erau fundături.

Pe parcursul mai multor încercări, șoarecii care trăiau în grupuri au căutat sistematic rutele de scăpare. Cercetătorii au observat că șoarecii aveau tendința de a reveni imediat la găurile care erau rute de scăpare în încercările anterioare, ceea ce înseamnă că se bazau pe memorie.

Pe de altă parte, șoarecii care trăiau în perechi nu au arătat o dependență de memorie. În schimb, pe parcursul încercărilor, șoarecii în pereche căutau o rută de evadare într-un mod aleatoriu, dar o făceau mai repede la fiecare încercare.

Kirby a comparat această metodă cu “a merge cât mai repede posibil prin fiecare rând dintr-o parcare pentru a-ți căuta mașina, mai degrabă decât să încerci să-ți amintești unde se află de fapt mașina ta și să mergi până în acel loc”. Această metodă de căutare neregulată necesită puțină energie cerebrală și nu angajează hipocampul.

Hipocampul este o regiune din creier care este responsabilă pentru memoria pe termen lung. Se știe că funcțiile cerebrale ale hipocampusului scad odată cu vârsta atât la șoareci, cât și la oameni. Cum putem observa acest declin?

La finalul experimentului, cercetătorii au analizat țesutul cerebral al fiecărui șoarece. Nu a existat nicio dovadă de creștere de noi neuroni în hipocampul niciunuia dintre șoareci. Este interesant faptul că șoarecii împerecheați au prezentat mult mai multe inflamații cerebrale decât șoarecii grupați, ceea ce reprezintă o dovadă fizică a unei sănătăți cognitive în descompunere. Deci, ce înseamnă acest lucru pentru oameni?

“A avea de-a face cu oamenii în fiecare zi pune o cantitate uriașă de sarcină cognitivă asupra creierului. Această sarcină cognitivă este un exercițiu mental și este ceea ce ajută la menținerea sănătății creierului”, a explicat Kirby.

Se sugerează că cel mai bun mod de a te angaja în exerciții mentale este să trăiești într-o comunitate, în special pe măsură ce îmbătrânești. Kirby a oferit acest sfat: “Dacă alegeți unde să locuiți, alegeți o situare în care veți putea menține contactul, chiar și atunci când mobilitatea dvs. scade”.

Sursa.

 

Îți ofer o carte GRATIS ♡ Am trimis peste 35.000 în ultimele zile!


Mă citești și-ți mulțumesc pentru asta. Chiar dacă primești atât de multe informații utile de la mine, care au o muncă uriașă în spate, iar proiectul nu are nicio formă de monetizare (donații, patreon, reclame), să știi că tot eu plusez: îți ofer GRATUIT cartea Medicina povestită pe înțelesul tuturor. Tot ce trebuie să faci este să dai click pe butonul de mai jos, să pui cartea în coș și să finalizezi comanda. Curierul rapid va ajunge la tine în 1-2 zile lucrătoare. Să te bucuri de carte!


Abonează-te la newsletterul gratuit

Întră în comunitatea dr. Vasi Rădulescu! Vei primi pe email sfaturi, recomandări, materiale ample despre sănătate și cum să trăiești o viață mai bună, toate oferite gratuit.

Mulțumesc pentru interes! Verifică emailul tău activ (inclusiv folderele spam sau promoții)

Something went wrong.

Osman Alexandra

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are makes.

Send this to a friend