Să îți privești pacientul în ochi

Ai un caz relativ simplu, venit ca o internare uzuală în regim de cronici. Ai un pacient care urmează să intre în sala de operație. Ai o urgență în camera de gardă. Oricare ar fi situația, fă un lucru înainte de a trece la anamneză, proceduri, manevre, operație: uită-te direct în ochii omului. Ia-l de mână cald și spune-i câteva cuvinte liniștitoare.

Nu tratăm boli, tratăm oameni cu povești, lupte, angoase multiple. Acel contact primordial, om cu om, contează enorm în toată ecuația actului medical ulterior. S-ar putea chiar să fie cel mai important. El detensionează, creează legături sincere și pune baza unei interacțiuni benefice de ambele părți.

Mai mult, privirea ochi în ochi stabilește un alt lucru: conexiune subliminală. Medicii mari au o componentă puternică de intuiție când cazul fuge la vale în ritm accelerat. Dincolo de toată pregătirea teoretică și practică riguroasă, acea „cireașă de pe tort” intuitivă nu e utopie, e ceva care nu prea dă greș niciodată.

Medicul cu fler și intuiție e cu adevărat uriaș. El construiește natural o relație cu orice pacient și nu ezită să-l ia de mână, să-l privească secunde bune în ochi, să-i vorbească sincer.

Dragi colegi, gândiți-vă la asta și puneți-o în acțiune. Fiți naturali și apropiați-vă de pacienții voștri. Să vedeți apoi reușite.

V.