Se patentează soarele?

Acesta este un articol despre omenire, omenie, bani mulți și puțin soare.

Nu știu câți rezonează când aud de Jonas Salk, un virusolog american care a schimbat evoluția omenirii. Descendent al unei familii de evrei, Salk a arătat aptitudini deosebite încă de mic, studiind în școli cu renume (face programa de patru ani în trei ani, printre altele) și dorind să urmeze o carieră în avocatură. După îndelungi discuții cu mama sa, își schimbă planul și se pregătește pentru medicină, pe care o studiază în New York. Termină printre primii și-și dă seama că nu vrea să trateze un număr limitat de oameni, în clinică, ci poate să influențeze întreaga omenire, printr-o asiduă muncă de cercetare. Se dedică biochimiei – rupe un an pentru aceasta – și mai ales bacteriologiei, apoi trece la virusuri, unde studiază tulpini de virusuri gripale, virusul poliomielitei, rujeolei și, mai târziu, virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV).

Jonas Salk s-a trezit în marea criză economică și mai târziu a avut de suferit din cauza intrării SUA în Al Doilea Război Mondial, ambele evenimente influențând fondurile pentru cercetare. După 1945, reușește să stabilească un laborator decent în Pittsburgh și începe să amelioreze tulpini ale virusului polio, utilizând mici cantități de formol. Face primul vaccin pe care îl testează pe propria persoană, precum și pe apropiați, apoi începe repede un trial pe mai bine de două milioane de voluntari (majoritatea copii).

Poliomielita a făcut ravagii în lume. Până să introducă Jonas Salk vaccinul în 1952 (folosit din 1955), virusul polio afecta sute de mii de oameni anual. La copii, afecțiunea dădea paralizie (se foloseau sisteme metalice de susținere a membrelor, diferite cârje, plămâni externi pentru afectarea mușchilor respiratori) și mortalitatea sau morbiditatea erau la cote înalte. În 1988 a fost primul efort global de a eradica poliomielita, scăzând numărul de cazuri totale undeva la 350.000. Treptat, majoritatea statelor au eliminat această cruntă afecțiune.

Salk nu și-a patentat niciodată vaccinul, dorind să-l ofere lumii gratis. A spus mereu că se mulțumește cu salariul său și cu ceva fonduri de cercetare, primite transparent de la stat; gândul că a reușit să facă ce visa când era tânăr îi era suficient – nu să trateze câțiva oameni, ci să influențeze omenirea. Întrebat de un reporter unde este patentul (pentru vaccinul antipolio), cercetătorul i-a răspuns că nu există niciun patent – ai putea să patentezi soarele? Dacă o făcea, devenea unul dintre miliardarii lumii.

Ce s-a schimbat între timp?

De la minunatul exemplu Salk, medicina a cunoscut evoluții și revoluții, desprinzându-se noi ramuri care, împletite cu practica generală, au dus la creșterea longevității, dispariția multor boli, ameliorarea calității vieții. A apărut și controversatul concept Big Pharma, clădit din companii farmaceutice gigante care dețin patente de compuși și molecule în valoare de zeci de miliarde de dolari. Au apărut tot felul de conspirații.

Dacă un om cu reale calități vrea să facă cercetare de nivel înalt, va fi mai mult ca sigur absorbit într-o companie mamut, care va patenta imediat un compus și, după studii pozitive și aprobări, îl va lansa pe piață cu titlu de exclusivitate, va fixa prețurile dorite și va face un profit enorm în anii următori. Cercetătorul va primi sume exorbitante, probabil va fi recunoscut mondial cu premii felurite și toată lumea va fi mulțumită. Aici a ajuns lumea. Un Salk în timpurile curente nu mai poate exista. Punct.

Totul e o fugă acerbă după bani. Sentimentul înălțător că ai făcut ceva important pentru întreaga lume nu prea mai există. Așa ajungem să avem și companii care livrează produse homeopate (zero efecte în toate afecțiunile, un material bun aici) din apă cu zahăr și întorc miliarde de dolari cu lopata, conștiente fiind că nu fac niciun bine omenirii. Așa ajungem să vedem dubioși care cresc prețurile pastilelor pentru SIDA de sute de ori, admițând public că vor doar să se îmbogățească și nimic altceva (despre Martin Shkreli, pe Independent).

Un pic de soare mai există, totuși.

Inevitabil, homeopatia va fi limitată natural printr-o selecție a oamenilor din ce în ce mai bine informați. Martin Shkreli a fost inițial sufocat de niște tipi inteligenți care au scos același preparat, la prețurile considerate normale; ulterior a fost chiar arestat. Cât despre Big Pharma, nu spune nimeni că implicarea nu e benefică, cât timp totul e transparent și rezultatele pozitive nu pot fi contestate. Rămâne însă gustul acru al capitalismului excesiv, care parcă în medicină devine și mai acru. Nu mai avem acte de cercetare pură și le bănuim pe toate de legături materiale, interese, promovări exagerate. O lumină ar fi creșterea Big Data peste Big Pharma, într-un domeniu digital health din ce în ce mai bine conturat. Ce înseamnă Big Data în digital health? Înseamnă analiza exhaustivă a milioane de terabytes de informație, din care se pot extrage anumite tipare ale unor afecțiuni și se pot găsi soluții. Familia Zuckerberg a anunțat că investește vreo zece miliarde de dolari în așa ceva și speră să găsească tratament pentru majoritatea cancerelor, în următorii ani.

Chiar dacă nu are, momentan, legătură cu medicina, merită exemplificat Elon Musk, care își oferă patentele, gratuit, oricărei entități dornice să folosească tehnologia Tesla, spre binele omenirii. Dar Elon e deja îmbogățit din PayPal, Tesla și altele.

Așa stau lucrurile. Trebuie să fim conștienți că omenirea gravitează în jurul banilor și există interese pretutindeni. Bolile sunt exploatate al naibii de bine. Un Jonas Salk nu vom mai avea în medicină. Astăzi, cred că unii ar cam fi în stare să patenteze și soarele și să ceară bani ori de câte ori acesta răsare.

V.