Când vorbim despre anxietate și depresie există o mare nebuloasă în identificarea cauzelor, respectiv în planul de măsuri ce se pot adopta pentru a limita sau chiar trata aceste afecțiuni. Considerăm sportul deosebit de util pentru o viață sănătoasă, menținerea masei corporale optime, crearea unui mediu propice pentru activitatea psihică, însă aici există niște mențiuni. Mă voi limita la 2 puncte. 1. Sportul poate afecta serios articulațiile (șolduri, genunchi, glezne, articulațiile mici ale piciorului, spre exemplu la alergători sau genunchi, coloană vertebrală la culturiști). 2. Fără studii solide nu putem spune cu adevărat cât de mult contează sportul în componenta psihică a vieții.
La masa corporală e relativ simplu – mișcarea determină consum de calorii, iar coroborarea cu o atenție la input (calorii introduse prin alimentație) e suficientă pentru normoponderalitate. Nu mai e o surpriză pentru nimeni că mișcarea ne face să ne simțim bine, ne detensionează, ne motivează. Dar oare e cea mai bună strategie pentru combaterea, să zicem, a anxietății și depresiei?
Un studiu realizat de Jolanda Jetten și colaboratorii în Australia a comparat activitatea fizică versus includerea în grupuri sociale (pe scurt, socializarea) și rolul acestora în sănătatea psihică. Rezultatul? Socializarea a contat mai mult! Știm deja (în cartea Dieta Perfectă am scris despre socializare și rolul ei uriaș în calitatea vieții și longevitate) de zonele albastre și impactul socializării în longevitate (cei din zonele albastre trec în număr mare de 100 de ani), dar iată că acum avem și studii pe care putem discuta.
Suntem ființe profund sociale. Ne strângem în grupuri. Ne ajutăm. Ne povestim lucruri. Iată de ce, o spun iar și iar, e bine să stăm lângă alți oameni. Acum avem și studii care ne arată cât de importantă este socializarea, în cazul de față pe componenta psihică. Ea bate chiar și activitatea fizică. Eu le recomand pe ambele, la sport cu oarecare prudență.
V.