Strică apa digestia dacă e băută în timpul sau după masă?

Toată lumea ar trebui să știe că e important să ne hidratăm corect în fiecare zi, bând aproximativ doi litri de lichide. Când spunem lichide ne referim îndeosebi la apă, pentru că sucurile din comerț, cu zahăr sau cu înlocuitori de zahăr, ar fi bine să nu fie consumate de cine își dorește cu adevărat sănătatea.

Dar când e bine să bem apă? Putem bea, de exemplu, un pahar după ce ne trezim, pentru că organismul a stat opt ore fără aport de apă. Exista temerea că apa băută dimineața va tulbura digestia alimentelor consumate la micul dejun, dar în realitate nu e deloc așa. Apa nu stă mult timp în stomac, pentru că nu are nevoie de digestie mecanică sau chimică – ea este o moleculă care se poate absorbi fără procesare. Absorbția apei se realizează la nivelul mucoasei intestinului subțire, de unde ajunge în sânge și nivelul volemiei e menținut exact prin ceea ce numim homeostazie. Rinichii au grijă să scoată surplusul de apă, filtrarea sângelui fiind un fenomen continuu.

Putem bea apă când ne e sete, dar ținem cont că centrul setei din creier trimite semnale când există niveluri clare ale deshidratării – or e bine să nu ajungem până acolo și să ne hidratăm constant. Putem ține un pahar cu apă pe birou, o sticlă în rucsac (ideal vom folosi un recipient metalic, ca să reducem poluarea cu plastic).

Atunci când mâncăm, un pahar cu apă chiar va îmbunătăți digestia – nu există probleme cu diluarea sucurilor gastrice. Dacă ne gândim logic, digestia are ca primi pași chiar amestecarea alimentelor cu salivă în gură; saliva este în mare parte apă. Stomacul știe ce niveluri acide sunt necesare pentru digestia chimică și va sintetiza acid clorhidric corespunzător. Mediul stomacal este unul foarte acid, cu un pH ce poate ajunge chiar la valori de 1.2 – 1.5. Apa ajunsă în stomac va fi amestecată cu alimentele, dar va trece și prin pasajul piloric, pentru că, repet, nu are nevoie de digestie – ea va fi absorbită prin mecanisme relativ simple (se absoarbe mai ușor dacă vine împreună cu glucoză sau sare, prin gradient de concentrație).

Cele 8 pahare de apă pe zi reprezintă o indicație aproximativă, convențională. Esența ei este utilă, pentru că opt pahare înseamnă chiar doi litri, o cantitate optimă. Sigur că această cantitate nu este fixă, pentru că vara sau când facem activitate fizică intensă vom bea mai multă apă, iar iarna de regulă simțim nevoia să bem mai puțină.

Reținem că sucurile cu adaos de zahăr, chiar și cele cu înlocuitori, sunt corelate cu oscilații mari ale glicemiei, cu supraponderalitatea când se consumă mult timp și-n cantități mari, cu riscuri de diabet, boli de inimă, boli neurologice. Așa că e indicat să evităm aceste băuturi. Putem consuma ceai verde sau negru – am scris deja despre efectul lor protector.

V.